12
MAY
2021

Interviu – Dragoș Călugăru, Director General ECOTIC

Posted By :
Comments : Off

Reciclarea și valorificarea DEEE prin ECOTIC

Dl. DRAGOȘ CĂLUGĂRU, DIRECTOR GENERAL ECOTIC

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență și omogenitate în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora.

ECOTIC asigură și supervizează întregul proces de preluare, transport, dezmembrare și reciclare astfel încât, la final, DEEE să nu mai reprezinte un pericol, iar cea mai mare parte din materialele conținute să fie reciclate.

Pe lângă partea de gestionare a responsabilităților producătorilor, ECOTIC contribuie activ la informarea populației României asupra importanței colectării separate a acestor tipuri de deșeuri, printr-o serie de proiecte dedicate atât școlilor și companiilor, cât și întregii comunități.

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dl Dragoș Călugăru, Director General ECOTIC.

Revista Standardizarea: Activați, de mai bine de 15 ani, în dezvoltarea infrastructurii de colectare, reciclare și valorificare a DEEE. Cum s-au implicat, pe parcursul acestor ani, în această activitate companiile private și autoritățile naționale?

Dragoș Călugăru: Într-adevăr există deja o istorie de 15 ani în acest domeniu în România, care ține de Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor, similar cu domenii precum ambalajele, bateriile, cauciucurile și altele care vor intra în viitorul apropiat în scenă: textile, deșeuri construcții, uleiuri uzate și altele.

În mod sigur evoluția putea fi mai bună și nu putem desprinde acest domeniu de aria mare a managementului deșeurilor în România unde lucrurile au evoluat lent – colectarea separată a deșeurilor reciclabile la nivel municipal/ local este încă la început.

România a ajuns să colecteze 100.000 tone DEEE, fiind într-un trend crescător. Suntem încă sub țintele de țară care s-au calculat la 45% din media EEE puse pe piață în 3 ani anteriori, în 2019 România ajungând la 40%. Din păcate, contribuția Administrațiilor Publice Locale (APL) este sub 5% din rezultate. Prea puține APL-uri oferă cetățenilor soluții de colectare separată a acestor tipuri de deșeuri, în cele mai multe nici colectarea plasticului, hârtiei și sticlei nu se întâmplă.

La rezultatele obținute, o contribuție importantă o aduc lanțurile de magazine care, de câțiva ani, susțin intens campaniile 1 la 1 (buy-back).

Restul provin din colectarea 2b2 și, o parte foarte mare, din zona informală. Cu toții suntem familiarizați cu cei care strigă „fier vechi” și mai nou, care au completat cu „frigidere, mașini de spălat, televizoare și baterii”. Din păcate, această practică este tolerată și, în lipsa soluțiilor locale pentru cetățeni, s-a cronicizat. Parte din DEEE-urile astfel strânse ajung la colectori care, pe fondul unei cereri mari de la organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) a producătorilor, speculează pentru profituri mari. Cea mai mare parte are o finalitate mai puțin plăcută – vandalizare, sunt aruncate în natură părțile nevaloroase (plastic, tub catodic, spumă izolantă), poluanții ajung în mediu (agenți frigorifici, condensatori, baterii), cablurile sunt arse pentru a extrage cuprul, otrăvindu-ne pe toți, iar feroasele și neferoasele conținute se pierd în fluxul de fier vechi.

Și, ca să revin la istoria celor 15 ani și a actorilor implicați, voi detalia pe scurt fiecare parte. Mulți producători s-au organizat de la început în OTR-urile care și-au început activitatea în 2007. Nu pentru toți aceste responsabilități au fost înțelese de la început și acest aspect s-a văzut pe măsură ce s-a înăsprit legislația. Vedem acum, la cei mai mulți producători, dorința de a fi conformi și de a se asigura că sumele provenite de la ei pentru gestionarea acestor responsabilități sunt utilizate într-un mod corespunzător și judicios. Reamintesc contribuția magazinelor în colectare, fiind și aceștia producători la rândul lor.

OTR-urile au avut și ele o evoluție interesantă, cu actori care au luat lucrurile în serios și alții cu gânduri speculative. De la o concurență acerbă pe producători până în 2016, am ajuns să concurăm pe o resursă limitată – DEEE. Țintele, care din 2021 sunt de 65% în întregime în responsabilitatea OTR-urilor, sunt complet improbabile a fi atinse, iar penalitățile mari vor scoate din piață entități bine intenționate.

De autorități locale nu am mult de completat față de ce am zis anterior. Parafrazând un raport al Comisiei Europene, aș putea menționa că acest domeniu are „mare potențial de dezvoltare”.

Autoritățile Centrale au fost destul de ocupate – legislația s-a schimbat major de trei ori, ultima dată intervenind un nou actor – Administrația Fondului pentru Mediu – cu penalități prea puțin constructive. Modul de legiferare ne-a adus totuși într-o situație nu prea plăcută – s-a încurajat specula la nivelul colectorilor, au apărut OTR-uri cu aceleași gânduri speculative, nu s-a făcut nimic pentru a descuraja colectarea informală, iar autoritățile locale nu riscă nimic neimplicându-se, iar autorizațiile pentru colectare și tratare DEEE s-au dat mult prea ușor și oricui.

La nivelul operatorilor de tratare, avem aspecte pozitive – operatori care au adoptat standardele europene de tratare DEEE, dar și aspecte negative – avem peste 70 de autorizații de tratare DEEE, iar numărul celor care fac cu adevărat o treabă corespunzătoare nu trece de 15. Ca să concluzionez, mai avem pași importanți de făcut, pe întregul lanț al responsabilității, pentru a ajunge la un nivel mulțumitor.

În 2020, ECOTIC a contribuit la transpunerea în limba română a standardului SR EN 50614:2020 privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Care este importanța acestui standard pentru ECOTIC și cum credeți că va sprijini activitatea de colectare și reciclare a DEEE în România?

Este adevărat, am contribuit la acest standard și am contribuit și la celelalte standarde de tratare DEEE din seria EN 50625.

A repune pe piață un echipament care provine din fluxul de deșeuri este o responsabilitate serioasă. Nu putem reduce la o curățare și o verificare sumară a funcționalității și eventuale reparații la fel de sumare.

Sunt aspecte care țin de siguranța utilizatorului (pericol de electrocutare, monitoare care trebuie să fie în parametri pentru a nu afecta privirea), date neșterse de la computere și licențele de software, consumul de energie și supraîncălzirea. Aspecte precum disculparea producătorului inițial și garanția sunt, de asemenea, importante.

Ca urmare, un proces empiric este total nepotrivit pentru a repune pe piață aceste echipamente.

În condițiile în care omenirea face pași pentru adoptarea economiei circulare unde accentul pe reutilizare este foarte ridicat, și în România ne așteptăm ca acest domeniu să ia amploare.

Avem deja un operator specializat în acest domeniu, în special în echipamente informatice – Ateliere Fără Frontiere. Cu sprijinul nostru, mii de calculatoare au ajuns în comunități defavorizate și ajută la micșorarea discrepanțelor sociale și la creșterea competențelor digitate în societate. Vedem multe aspecte pozitive în acest domeniu și dorim să încurajăm dezvoltarea acestuia.

Timbrul Verde a fost introdus pe piața din România în anul 2007 și reprezintă garanția gestionării DEEE. Cum este acesta perceput în prezent de către consumatori?

Timbru Verde este sursa de finanțare pentru activitățile care țin de Răspunderea Extinsă a Producătorilor: infrastructura de colectare, servicii de colectare și tratare DEEE și activități de informare și conștientizare.

Consumatorii s-au obișnuit rapid cu această contribuție și nu am recepționat feedback negativ din partea lor.

Un aspect neplăcut este că, din anul 2021, valorile Timbrului Verde au crescut substanțial pentru a acoperi costurile generate de ținta de 65% (de la 45%) într-un context de piață caracterizată de specula celor care strâng DEEE.

Directiva Europeană pentru DEEE 2012/19/EU menționează că producătorii trebuie să suporte costurile reale nete generate de activitatea de colectare și reciclare și cele adiacente (conștientizare, organizare, raportare). Elementul speculativ nu face parte din acestea și sperăm să ajungem la un cadru legislativ normal în care Timbru Verde acoperă cele enumerate mai sus. Acesta este un cadru în care APL-urile oferă soluții cetățenilor și colectarea informală este limitată, iar producătorii sunt responsabili pentru gestionarea DEEE venite pe canalele formale și de dezvoltarea acestor canale, inclusiv prin acțiuni de conștientizare.

Care sunt obiectivele ECOTIC de colectare ale DEEE pentru viitor?

ECOTIC își propune să își atingă țintele de colectare DEEE pentru producătorii afiliați, să continue dezvoltarea infrastructurii și a colaborării cu APLurile deschise și să implice producătorii din sistem cât mai mult pentru a ajuta în colectarea DEEE.

Ne dorim, de asemenea, să ne aducem contribuția pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, pentru a atinge cât mai repede multe dintre aspectele menționate anterior.

Revista Standardizarea, ed. nr. 1-2/2021.