Revista Standardizarea, ed. nr. 3/2020.

Revista Standardizare: Camera de Comerț și Industrie București (CCIB), în calitate de reprezentant al mediului de afaceri din capitală, se implică în mod susținut în asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent, performant și transparent.
Care sunt instrumentele utilizate de afacerile mici și mijlocii, dar și de marile companii și corporații, pentru a se menține competitive pe piață, dar și pentru a-și asigura securitatea? În ce măsură se regăsesc și standardele printre aceste instrumente?

Ion Hohan: Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București este succesoarea Camerei de Comerţ București, indiferent de formă de organizare şi funcționare sau de denumirea deținută de-a lungul timpului, de la constituirea sa, din anul 1868, și până în prezent. […]

Membrii CCIB îşi desfășoară activitatea în cadrul a șase secțiuni, respectiv: Servicii, Industrie, Comerţ, Turism, Cercetare-Dezvoltare-Inovare şi Membri Colectivi. […] Camera bucureşteană nu lucrează numai cu şi numai pentru membrii săi, ci se adresează întregii comunități de afaceri din municipiul București. Conform statutului Camerei, membrii CCIB dispun de o serie de facilități precum: reduceri tarifare, inclusiv pentru contractarea spațiilor expoziționale la târgurile organizate de ROMEXPO S.A., închirierea spațiilor de training și expoziții în Business Center al CCIB etc.

În calitate de reprezentant autorizat al mediului de afaceri bucureștean, CCIB se implică susținut în asigurarea unui cadru de afaceri stabil, coerent şi transparent, favorabil dezvoltării durabile a economiei Bucureștiului, prin promovarea unor inițiative legislative benefice pentru mediul de afaceri. De asemenea, Camera bucureşteană sprijină autoritățile administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a capitalei, inclusiv prin implicarea în cadrul unor acțiuni desfășurate în parteneriat public-privat. […]

Prin intermediul standardelor, care au apărut tocmai ca o consecință a globalizării economiei, companiile din diverse state au au ajuns să utilizeze un limbaj comun. Simplificarea transferului de tehnologie, libera circulație a produselor și serviciilor dintr-o țară în alta, optimizarea infrastructurilor, ameliorarea calității şi a securității produselor, vieții și mediului, implementarea unui management eficient şi a bunelor practici în afaceri sunt doar câteva dintre elementele care au dus la crearea unui limbaj universal – cel al standardelor. Iată de ce IMM-urile românești, în general, și cele care sunt membre CCIB, în mod special, trebuie să utilizeze cât mai rapid acest limbaj, cu atât mai mult cu cât România are șansa de a utiliza chiar și resurse financiare europene pentru implementarea standardelor internaționale.

CCIB și-a propus să dezvolte o acțiune consistentă de educare și conștientizare a oamenilor de afaceri privind importanta și necesitatea aplicării standardelor naționale, europene și chiar internaționale în procesele de proiectare și realizare a produselor româneşti, pentru a îndeplini conformitatea cu cerințele standardelor de calitate și securitate. Este bine-cunoscut și marcajul CE care odată aplicat pe produse, dovedește faptul că acestea satisfac cerințele esențiale ale UE privind siguranța în funcționare.

R.S.: Aveți o măsură asupra modului în care mediul de afaceri conștientizează importanța standardelor și a implicării în elaborarea de standarde pentru succesul afacerile lor? Există un feedback din partea reprezentanților din diverse sectoare de activitate vizavi de beneficiile standardizării?

I.H.: Întreaga activitate profesională mi-am dedicat-o […] promovării, implementării și, mai ales, cunoașterii principiilor și modelelor de creștere a competitivității și calității companiilor prin aplicarea lor în organizarea și conducerea acestora. […]

Pentru a răspunde concret întrebării dvs., pot spune că nu numai eu și colaboratorii mei, ci și miile de studenți și de absolvenți ai programelor de formare profesională a adulților pe care i-am format de-a lungul celor 40 de ani de activitate didactică și de consultantă, și care acum lucrează atât în țară, cât și în străinatate, împreună cu foștii mei colaboratori de la RENAR, Asociația de Acreditare din România, pe care am fondat-o în 1992, atunci când nimeni nu visa la o asemenea instituție necesară pentru validarea conformității produselor și serviciilor, dar și de la CERTIND și FiaTest, și-au adus o contribuție deosebită la formarea și transferul unei culturi solide către mediul economic și industrial privind evaluarea conformității și managementul calității în România.

R.S: Ce inițiative/acțiuni ar trebui să deruleze ASRO pentru firmele care au ca obiect de activitate serviciile? De ce standarde au nevoie companiile, IMM-urile, antreprenorii?

I.H.: Am contribuit la înființarea ASRO, în anul 1998, prin transformarea unui organism ce funcționa după structuri învechite – IRS – într-o organizație modernă, flexibilă și cu mare valoare adăugată pentru economia și educația românească. Pentru o perioadă, am fost și Vicepreședinte ASRO în calitate de Președinte RENAR, așa că am avut posibilitatea de a cunoaște acest organism mai îndeaproape și de a colabora cu o echipă de experți entuziastă și profesionistă. În prezent, ASRO a devenit o forță pentru economia, știința și educația românească recunoscându-i-se importanța la nivel național și suportul pe care activitatea sa, și anume elaborarea și adoptarea de standarde, îl aduce în dezvoltarea și pătrunderea serviciilor și produselor pe piața națională, europeană și internațională.

În ceea ce privește acțiunile pe care organismul național de standardizare ar trebuie să le deruleze pentru a face cunoscute standardele în mediul de afaceri, consider că promovarea standardelor și conștientizarea comunității
de afaceri privind valoarea acestora este în continuare esențială. Trebuie valorificat și consolidat parteneriatul care s-a stabilit între ASRO și CCIB.

De asemenea, consider că și un parteneriat dezvoltat cu Ministerul Educației și Cercetării privind educarea mediului academic în standardizare este esențial. Fiecare titular de curs ar trebui să aibă inclus în programa sa un capitol despre semnificația și valoarea standardelor în domeniu.

Deoarece standardizare există în absolut orice domeniu! Luați lista standardelor ISO/IEC și veți vedea că sunt foarte puține domenii neacoperite de standarde.

Să nu uităm! Pentru companiile care furnizează servicii este extrem de importantă cunoașterea și implementarea standardelor de management al calității/securității/mediului/resurselor umane/formare profesională/serviciilor informatice ș.a.

Interviul integral cu prof. dr. ing Ion Hohan îl puteți citi în ed. nr. 3/2020 din cadrul Arhivei revistei Standardizarea.