Asociația Inginerilor Feroviari din România – AIFR® – este o organizație profesională care reunește în rândurile sale ingineri din cadrul companiilor și societăților feroviare ce definesc Căile Ferate Române, precum și din cadrul societăților comerciale furnizoare și reparatoare de materiale și echipamente feroviare, din unități de proiectare, cercetare și învățământ superior de specialitate.

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dl Ing. Dipl. Orlando Crăciun – Vicepreședinte AIFR.

Revista Standardizarea: Prin AIFR v-ați propus să reuniți toate părțile implicate în industria feroviară din România, pentru a asigura un transport feroviar de calitate, sigur și interoperabil. Oferiți-ne mai multe detalii despre asociația dvs. și despre acțiunile întreprinse până în prezent!

Orlando Crăciun: Asociația Inginerilor Feroviari din România – AIFR® și-a propus, încă de la înființare, să promoveze și să susțină transportul pe calea ferată și cu metroul, precum și transportul urban cu tramvaie LRV și tram-tren, să promoveze și să facă cunoscute noile produse și tehnologii din domeniul feroviar, să promoveze potențiale proiecte și, nu în ultimul rând, să susțină un mediu de afaceri concurențial și competent.

AIFR este membru fondator al Uniunii Asociațiilor Europene ale Inginerilor Feroviari – UEEIV (www.ueeiv.eu/), cu sediul în Germania – Frankfurt și membru al Asociației Generale a Inginerilor din România – AGIR (www.agir.ro) și ASRO (www.asro.ro).

Pentru realizarea obiectivelor propuse, AIFR a întreprins și întreprinde o serie de acțiuni, dintre care voi aminti:

• INFRATRANS®, cu un site dedicat www.infratrans.ro, expoziție și simpozion tehnic de specialitate care se organizează odată la doi ani (al X-lea eveniment în 2019) și reprezintă una dintre expozițiile feroviare de renume din Europa de Est, cu o reputație bine stabilită de a atrage factori de decizie și manageri de nivel înalt. În cadrul evenimentului, companiile din țară și din străinătate își pot face cunoscute portofoliul de produse, servicii și tehnologii, acțiunile întreprinse în domeniu, pot realiza noi conexiuni de afaceri și pot să își extindă rețeaua de clienți și parteneri. Evenimentul este desfășurat pe durata a două zile și găzduiește în standuri o serie de prezentări ale noutăților din domeniul transportului pe șine ale companiilor feroviare, noi tehnologii feroviare, echipamente și tehnică feroviară, precum și o expoziție de material rulant organizată pe liniile stației Gara de Nord din București;
• Organizarea unor mese rotunde, seminarii și conferințe pentru promovarea unor noi produse sau tehnologii cu participarea companiilor implicate în industria feroviară și/sau a facultăților de profil din cadrul Universității Politehnica din București sau a Universității Tehnice de Construcții București, ori pentru aniversarea unor evenimente importante din domeniul feroviar atât la nivel central, cât și prin filialele teritoriale ale asociației;
• Acțiuni de promovare a sistemului feroviar în încercarea de a atrage lucrători feroviari și specialiști pentru acest domeniu. În această direcție, AIFR a semnat acorduri de colaborare cu platformele Carieră Feroviară în România – CfiR și Club Feroviar;
• Publicarea și difuzarea, împreună cu AGIR, Academia de Științe Tehnice din România – ASTR și Club Feroviar, a unor memorii care să atragă atenția asupra stării căii ferate – S.O.S. Calea Ferată (în anii 2010, 2011 și 2013), considerând, la vremea respectivă, că această stare de lucruri nu mai poate continua;
• Participare activă a AIFR, ca membru titular, în Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operațional Sectorial ”Transport” – POS-T 2007- 2013 și în Sub-Comitetul Sectorial Transport (SCS-T) aferent Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operațional Infrastructura Mare – POIM 2014-2020;
• Popularizarea, prin site-ul asociației, a celor mai noi realizări din domeniul feroviar și al transportului urban ghidat atât din țară, cât și de pe plan mondial.

Mai multe informații despre Asociație le puteți găsi pe site-ul AIFR la adresa www.aifr.ro pe care vă invitam să îl vizitați.

AIFR este membru ASRO și, totodată, se implică activ în cadrul a două comitete tehnice naționale de standardizare: ASRO/CT 4 – Tracțiune electrică și ASRO/CT 146 – Transport feroviar. Care este valoarea pe care o aduce această activitate în AIFR?

AIFR, prin reprezentantul său membru în Consiliul Director al ASRO și prin cei doi membri ai săi implicați în activitatea comitetelor tehnice naționale de standardizare menționate, aduce un plus de expertiză, atât prin diseminarea pe site-ul AIFR a informațiilor legate de standardizarea din domeniul feroviar, cât și prin implicarea activă și profesională în realizarea versiunilor în limba română a standardelor europene.

Cum poate fi consolidată poziția României pe piața feroviară europeană?

România are a șasea rețea feroviară din Europa, raportată la lungimea liniilor de cale ferată. Avantajul strategic al căii ferate din România este acela că porțiuni importante din două coridoare europene de transport, parte a rețelei europene TEN-T (vezi: Harta coridoarelor feroviare europene), și anume: Rhin – Dunăre și Orient/East- Med sunt cuprinse în rețeaua feroviară română. Practic, porțiunea de coridor feroviar Rhin – Dunăre traversează România de la vest către sud-est pe traseul Curtici – Arad – Deva – Brașov – București – Constanța, iar cealaltă rută leagă partea de vest cu sudul țării pe traseul Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – Calafat.

Consolidarea poziției României pe piața feroviară europeană ține, în primul rând, de finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor de modernizare a sectoarelor feroviare amintite anterior, fiindcă liniile care fac parte din aceste coridoare trebuie să îndeplinească obligatoriu anumiți parametri tehnici de exploatare și de interoperabilitate.

Noua rețea de transport feroviar trebuie să înlăture blocajele, să dispună de o infrastructură modernă și sigură și să eficientizeze operațiunile transfrontaliere de transport pentru călători și pentru companii în întreaga UE. Totodată, ea va îmbunătăți conexiunile dintre diferitele moduri de transport, va permite trecerea de la transportul auto la cel feroviar intermodal electric și va contribui la atingerea obiectivelor UE privind schimbările climatice, prin reducerea emisiilor de CO₂ generate de mijloacele de transport.

O altă condiție obligatorie pentru consolidarea poziției României pe piața feroviară europeană este introducerea sistemului ERTMS (European Rail Traffic Management System) pe aceste sectoare de cale ferată. Sistemul ERTMS este un sistem tehnic european de management al traficului și control al vitezei trenului, fiind o soluție modernă de realizare a interoperabilității în sistemul de transport feroviar european în condiții de siguranță.

Începând cu anul 2000, la nivel național a fost demarat procesul de modernizare a sectoarelor feroviare ce fac parte din rețeaua TEN-T, cum sunt: București – Constanța, București – Ploiești – Câmpina – Predeal, Curtici – Arad – Simeria – Sighișoara – Brașov, însă fără a finaliza până la această dată toate lucrările la infrastructura feroviară și cele de instalare a sistemului ERTMS.

Pentru alte lucrări, precum Caransebeș – Timișoara – Arad, au fost demarate procesele de licitație, iar pentru Caransebeș – Craiova este în curs de finalizare Studiul de Fezabilitate (SF). Pentru secțiunea de cale ferată Craiova – Calafat a fost realizat studiul de fezabilitate și au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai investiției, urmând a se demara licitațiile pentru lucrări.

Investiții importante sunt prevăzute și în domeniul materialului rulant, unde se află în desfășurare licitația pentru achiziția de către Autoritatea Feroviară Română a 99 de rame electrice (62 de Rame Electrice Regionale și 37 de Rame Electrice Inter-Regionale).

Pentru a-și consolida poziția pe piața feroviară europeana, România trebuie ca, în cel mai scurt timp:

• să accelereze finalizarea lucrărilor de modernizare a sectoarelor aferente coridoarelor europene de transport feroviar până cel mai târziu la sfârșitul anului 2030;
• să accelereze demararea și realizarea celorlalte lucrări importante, precum modernizare și electrificare Cluj – Oradea, București – Giurgiu, Videle – Giurgiu;
• să realizeze conexiuni între regiunile istorice prin intensificarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură mare din regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european;
• să obțină introducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, pentru zonele metropolitane București, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara).

Din păcate, ca urmare a subfinanțării crase a sistemului feroviar, încă dinainte de 1990, lista necesarului de lucrări, material rulant și echipamente este destul de mare.

Hidrogenul câștigă tot mai mult teren în industria feroviară europeană, sprijinind tranziția către opțiuni de mobilitate sustenabile, cu emisii reduse de carbon. Când se preconizează că vor apărea trenurile alimentate cu hidrogen pe căile ferate din România?

Propulsia ramelor pentru transportul călătorilor folosind drept combustibil hidrogenul este o tehnologie nouă, foarte prietenoasă cu mediul. Materialul rulant are un rezervor din aluminiu în care este stocat hidrogenul, iar energia necesară deplasării trenului este produsă prin combinarea hidrogenului cu oxigenul din aer, emisiile rezultate fiind doar aburi și apă.

Cele două gaze sunt combinate și produc energia necesară pentru a alimenta un motor și o baterie cu litiu-ion, care stochează energia.

Desigur, aceste trenuri sunt mult mai scumpe. De aceea, actualmente sunt numai câteva rame de acest fel care circulă, realizate de marile companii din sistemul feroviar. Dintre acestea, cele mai dezvoltate sunt ramele Coradia iLint fabricate de compania franceză Alstom.

Ramele au o autonomie de 600–1.000 km și se pretează a fi folosite pe secțiunile de cale ferată neelectrificate. Mai multe administrații feroviare, cum ar fi ÖBB (Austria) sau SNCF (Franța), au achiziționat sau și-au exprimat interesul de a achiziționa acest tip de material rulant.

Utilizarea materialului rulant propulsat cu hidrogen implică și investiții în infrastructura de producere, transport, stocare și alimentare a ramelor cu hidrogen.

Ministerul Transporturilor din România și-a exprimat interesul în achiziționarea acestui tip de material rulant. Din păcate nu a făcut cunoscut și care au fost argumentele tehnico-economice ale acestei decizii. Când îl vom vedea pe liniile rețelei feroviare din România? Depinde de decizia politică și de iscusința noastră de a folosi fondurile alocate prin PNRR.

2021 a fost declarat „Anul european al căilor ferate”, pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european în domeniul transporturilor și a promova transportul feroviar drept mijloc sustenabil și sigur de transport. Ce inițiative au fost luate, cu această ocazie, la nivel național?

Uniunea Europeană dorește ca, până în anul 2050, să se treacă la utilizarea combustibililor alternativi, astfel încât să se elimine total emisiile de carbon. Transportul feroviar are, în acest fel, o importanță deosebita în atingerea acestui deziderat prin faptul că este de opt ori mai puțin poluant și emite de nouă ori mai puțin CO₂ decât transportul rutier.

Traficul urban reprezintă una dintre principalele probleme ale marilor orașe, prin numărul ridicat al celor care se deplasează spre și dinspre locul de muncă sau pentru rezolvarea problemelor economice zilnice, situație ce conduce frecvent la ambuteiaje generatoare de perioade mari de timp pierdute, precum și de generarea de noxe peste limitele admise.

Mersul cu trenul, metroul, tramvaiul sau cu LRV-ul reprezintă o alternativă la transportul rutier, oferind călătorilor mai multe opțiuni cum ar fi siguranță ridicată, confort sporit, punctualitate, eliminarea timpilor pierduți în trafic prin staționarea în ambuteiaje etc., dar și o alternativă viabilă în transportul de marfă, unde deja mari companii de transport din România apelează la transportul intermodal.

Astfel, la nivel național s-au demarat programe ample de modernizare a transportului feroviar care au în vedere câteva obiective, ca, de exemplu:

• creșterea mobilității cetățenilor prin modernizarea infrastructurii feroviare și a materialului rulant pentru asigurarea unor legături rapide între toate orașele din România;
• creșterea vitezelor comerciale de circulație pentru traficul de călători și de marfă;
• realizarea unui orar de circulație cadențat pentru traficul de călători – trenuri de călători care să circule la intervale egale de timp, astfel încât să fie satisfăcute cele mai exigente cerințe;
• digitalizarea tuturor operațiunilor de vânzare și rezervare a biletelor de tren, servicii Wi-Fi în materialul rulant pentru călători, servicii de transmisiuni de date și de media etc.;
• achiziția de rame electrice noi pentru transportul regional și interregional de călători;
• modernizarea materialului rulant, locomotive și vagoane, în vederea realizării unui transport pe calea ferată sigur, confortabil și cu costuri cât mai reduse;
• modernizarea centurii feroviare a capitalei pentru asigurarea unor legături rapide cu zonele metropolitane ale capitalei, asigurarea unui transport rapid al călătorilor din aceste zone care au cunoscut o mare dezvoltare edilitară, descongestionându-se astfel traficul din capitală.

Revista Standardizarea, ed. nr. 12/2021.